Analize financiare, stiri financiare si informatii despre companii

In primele sase luni din 2010, statul a reusit sa economiseasca 150 milioane de euro, in timp ce cheltuielile bugetare cu salariile au depasit 5,6 miliarde de euro cu salariile bugetarilor.

“Din taierea salariilor cu 25% vom sti exact cat am economisit cel mai devreme maine (astazi- n.red.), cand avem executia pe luna iulie. Economiile din taierea primelor si a orelor suplimentare se regasesc in evolutia cheltuielilor in fiecare luna”, sustine Gheorghe Gherghina, secretar de stat in Finante.

Teoretic, statul ar trebui sa economiseasca cel putin 1% din PIB prin reducerea salariilor bugetarilor, adica aproximativ 1,2 mld. euro pana la finele anului, potrivit acordului cu FMI, precizeaza ZF.

Cei care nu isi depun declaratiile si nu isi platesc contributiile individuale risca amenzi de pana la 5.000 de lei si chiar completarea eronata poate fi taxata cu 600 de lei. Totusi, Guvernul care a redactat o Ordonanta cu greseli tehnice nu va plati nicio amenda.

Marea contradictie a Ordonantei de urgenta 58/2010 este articolul in care se precizeaza ca “obligatia declararii, calculului, retinerii si platii contributiilor prevazute la alineatul precedent revine platitorului de venit”, normele publicate o luna mai tarziu aratand, insa, ca cel care primeste veniturile trebuie sa faca acest lucru.

Gabriel Biris, avocat specializat in fiscalitate, ne-a explicat ca trebuie sa se faca abstractie de faptul ca normele incalca legea pentru a stii ce e de facut.

“Normele metodologice nu trebuie sa adauge la lege si in niciun caz sa o contrazica. In ordonanta de urgenta se spune ca platitorul de venit are si obligatia sa declare. Dupa care, in norme, se detaliaza cum primitorul de venit declara si plateste. Pai platitor nu este acelasi lucru cu primitor“, a declarat avocatul Gabriel Biris pentru Ziare.com.

“Cand au facut Ordonanta de Urgenta au facut o greseala tehnica, pur si simplu. Au spus ‘platitorul’ fara sa se gandeasca ca de fapt asta schimba cu totul sensul articolului. Ei au vrut sa se aplice articolul III la venituri din activitati independente. Ori sa spui ca platitorul de venit, o persoana care castiga dintr-o activitate independenta, trebuie sa declare si sa retina contributiile este un non-sens”, a adaugat avocatul.

Pentru a se face mai usor inteles, Gabriel Biris a dat exemplul firmei de avocatura la care este partener fondator si care este o activitate independenta. Astfel, potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului, clientii care il platesc pe avocat pentru serviciile sale ar trebui sa ii retina si contributiile sociale.

“Daca ar fi sa aplicam ad litteram aliniatul 4 din articolul III, ar insemna ca clientii nostri sa ne retina contributia la sanatate. Noi datoram contributia la sanatate, potrivit legii, la profit. Cum stie clientul meu cat e profitul meu cand nu il stiu eu pana nu se inchide luna. (…) E o debandada, dar speram ca va fi corectata cat de curand”, a mai spus Biris pentru Ziare.com.

Nu mai conteaza cat castigi, ci cum

In opinia avocatului, sistemul pe care il avem este putred, iar astfel de modificari reprezinta doar niste “carpeli”. El atrage atentia ca in “hatisul” de noi reglementari, exceptii si reguli combinate, sarcina fiscala nu mai depinde de cati bani castigi, ci de cum ii castigi – salariu, activitate independenta sau drepturi de autor.

“Eu as introduce toate contributiile sociale obligatorii in Codul Fiscal pentru a se asigura o reglementare unitara atat in ceea ce priveste terminologia, cat si baza de calcul”, a spus Biris.

“As modifica legislatia astfel incat sumele de plata datorate la diverse fonduri – somaj, sanatate – sa nu mai depinda de cum obtii bani. Sa fie acelasi pentru toti. Din cauza asta ar trebui sa vorbim de un sistem unitar de pensii. Sa fie la fel, indiferent daca vorbim de contract de munca sa de drepturi de autor sau de PFA. Numai la modul de declarare si de plata efectiv sa vorbim de dependenti si independenti”, a adaugat el.

De asemenea, avocatul considera ca Romania are nevoie de un nou sistem fiscal rezonabil si acceptabil care sa asigure suficiente venituri de buget.

“As pune un plafon la baza de calcul a contributiilor sociale care sa fie unul rezonabil. Cinci salarii mi se pare prea mult. Trebuie sa fie suficient de jos ca sa asigure cresterea gradului de conformare voluntara si suficient de sus ca sa nu destabilizeze bugetul. Daca il pui prea jos, riscul de a avea venituri prea mici este redus, dar daca pui si supape ca drepturi de autor, PFA-uri si alte chestii, atunci economia se duce la negru sau in offshore”, a explicat el.

Ar mai fi nevoie si de un plafon mai mic pentru calcularea contributiilor, cele cinci salarii medii fiind o suma prea mare, mai crede avocatul specializat in drept fiscal. El da exemplul Slovaciei, al carei plafon este de 1.000 de euro, adica un salariu si jumatate. Asta in conditiile in care aduna la PIB cu 2% mai mult. Mult mai potrivit pentru Romania, crede Biris, ar fi un plafon de 3,5 salarii medii, adica 7.000 de lei. Astfel, bugetul de stat ar castiga aproximativ 3 miliarde de lei.

Contributiile pentru Sanatate se depun pana in 25 ianuarie

Potrivit legii, cateva sute de mii de romani cu venituri independente au obligatia de a depune cate o declaratie privind asigurarea in sistemul public de pensii, in sistemul asigurarilor pentru somaj, respectiv de a incheia contracte de asigurare in sistemul de asigurari sociale de sanatate.

Declaratiile de asigurare se depun o singura data, pana in data de 25 a lunii pentru luna anterioara la casa teritoriala de pensii si, dupa caz, la agentia pentru ocuparea fortei de munca din raza de domiciliu.

Aceste declaratii, in baza carora vor fi platite contributiile individuale, au fost publicate pe site-urile Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca.

In acelasi timp, cei care au venituri de natura profesionala cu caracter repetitiv trebuie sa plateasca contributiile sociale si pentru acestea. Acest lucru nu se aplica si in cazul celor care au si venituri de natura profesionala in mod ocazional.

In ceea ce priveste asigurarile de sanatate, plata se face pana in 25 ianuarie deoarece aceasta este reglementata din 2006 prin Legea 95. De aceea, nu e nevoie de declaratii lunare, au explicat pentru Mediafax reprezentantii CNAS.

De asemenea, presedintele CNAS, Lucian Duta, a declarat pentru Mediafax ca persoanele care obtin venituri din drepturi de autor, dar si pe cartea de munca platesc de doua ori contributia la asigurarile sociale de sanatate.

“Sunt trei situatii. Una care vizeaza persoanele ce obtin venituri, altele decat din drepturi de autor, si care platesc contributia la asigurarile de sanatate. Apoi, sunt cei care primesc venituri din drepturi de autor, dar au si carte de munca. Acestia platesc de doua ori contributia la asigurarile sociale de sanatate. Adica, o data pentru drepturile de autor, iar a doua oara pentru cartea de munca”, a precizat presedintele CNAS.

Declaratii trebuie sa depuna chiar si cei care nu au venituri. Astfel, potrivit legii, acestia sunt obligati oricum sa depuna o notificare oficiala la casele judetene de pensii, la cele de sanatate, si la agentiile judetene de ocuparea fortei de munca, in care sa anunte ca nu au avut venituri in luna precedenta. Amenda este de 2.500 pana la 5.000 de lei.

“In medie, o persoana debitoare trebuie sa onoreze circa 1,75 credite (iunie 2010). Indatorarea semnificativa si rapida a populatiei in ultimii ani reclama o monitorizare atenta, avand in vedere ca nu exista o experienta la nivelul gospodariilor in gestionarea unor stocuri importante de datorii bancare de-a lungul unui intreg ciclu de afaceri si cu precadere in faza descendenta a acestuia, iar evolutiile actuale sunt preocupante”, se arata in raportul BNR asupra stabilitatii financiare pe 2010.

Potrivit raportului, peste 500.000 de persoane care s-au indatorat atat la banci, cat si la IFN reprezinta cea mai riscanta categorie. La finele lunii iulie, datoriile pe care le aveau aceste persoane insumau 13,8 miliarde lei.

“Aceste persoane au in general trei credite (doua la banci si unul la IFN) si prezinta o rata a neperformantei de 13,4% (iunie 2010), similara pe cele doua categorii de creditori”, se spune in raport.

Cele mai numeroase credite neperformante sunt cele de valoare mica, respectiv sub 5.000 de lei. Dupa rata creditelor neperformante, aceste imprumuturi se situeaza pe o clasa de risc moderata (imediat dupa creditele de valori foarte mari).

In consecinta, penalizarea creditelor de valoare redusa printr-o rata ridicata a dobanzii nu ar avea justificare in argumentul ratei mai mari de nerambursare, noteaza BNR. Bancile au acordat incepand cu 2004 credite pe maturitati tot mai lungi.

Durata medie a unui credit imobiliar este de circa 25 de ani, iar creditele de consum negarantate cu ipoteci trebuie sa fie rambursate in medie in 8 ani. In acest ultim caz, riscul ca bunul de consum achizitionat prin credit sa ajunga sa valoreze mai putin decat datoria ramasa de rambursat este semnificativ.

Maturitatea creditelor a crescut in perioadele cand standardele si termenii creditarii erau lacsi, inclusiv in vederea evitarii restrictiior BNR in privinta limitarii gradului de indatorare pentru imprumuturile de consum la 30% din veniturile lunare ale gospodariilor, iar mai recent prin restructurarea creditelor.

“Asa cum s-a evidentiat si in raportul anterior, majorarea maturitatilor are urmatoarele consecinte: (i) o sensibilitate mai ridicata a serviciului datoriei lunar la modificarea ratei dobanzii sau a cursului de schimb si (ii) populatia va plati in urmatorii ani tot mai mult pentru achitarea dobanzii, in timp ce datoria efectiva fata de banci (principalul) se va diminua mai putin.

Deteriorarea fluxului de venituri disponibile si constatarea ca datoria catre banci nu s-a redus decat marginal (pentru ca platile au acoperit in special dobanzile) ar putea conduce, de asemenea, la majorarea ratei de nerambursare”, se mentioneaza in raport. Numarul persoanelor cu credite neperformante a crescut cu 80% in intervalul decembrie 2008 – iunie 2010.

Unul din zece debitori persoane fizice ai sectorului bancar este restantier si acumuleaza in medie 1,4 credite restante peste 90 de zile. Populatia a transferat catre sistemul financiar o parte din problemele generate in contextul crizei prin deteriorarea portofoliului bancilor legat de creditarea populatiei, iar semnalele nu sunt incurajatoare pe termen scurt, potrivit BNR.

Rata creditelor neperfomante a crescut semnificativ, de la 2,4% in decembrie 2008 la 6,9% in iunie 2010, iar provocarile pe termen scurt se mentin deoarece exista o intarziere de cateva luni in transmiterea socurilor negative dinspre piata fortei de munca catre restantele bancare si persista asteptarile negative ale populatiei privind propria situatie financiara viitoare.

De asemenea, riscurile acumulate in anii de conditii mai laxe privind creditarea se vor mentine pe termen lung in portofoliul bancilor, intrucat maturitatea finantarilor a fost in crestere in ultimii ani premergatori declansarii crizei.

Cardurile de credit si creditul de consum negarantat cu ipoteci prezinta cea mai slaba performanta, rata imprumuturilor neperformante fiind de 12,3%, respectiv 10,5% la finele lunii iunie 2010. Creditele de consum garantate cu ipoteci inregistreaza o rata a restantelor tot mai mare, dar ramane inferioara creditelor de consum negarantate cu ipoteci.

Creditele imobiliare au o rata de neperformanta care s-a mentinut la valori reduse de la inceputul crizei (3% in iunie 2010), o explicatie fiind motivatia mai puternica de onorare a serviciului datoriei in cazul debitorilor indatorati pentru achizitionarea primei locuinte.

“In aceste conditii, decuplarea in comportamentul de plata intre creditele imobiliare si cele de consum garantate cu ipoteci reclama atentie”, se arata in raport.

Creditarea populatiei in 2009 si in prima jumatate a acestui an a fost redusa, imprumuturile nou acordate in acest interval reprezentand mai putin de jumatate din volumul creditelor nou acordate in 2008. La aceasta evolutie au contribuit deopotriva restrangerea ofertei, cat si a cererii de finantare.

“Sectoarele constructiilor si imobiliar cumulau 30% din volumul total al creditelor restructurate, urmate de turism si comert (aproximativ 25%). Din punct de vedere al valorii medii a unui credit restructurat, cele mai ridicate valori se inregistreaza pentru creditele restructurate din sectorul imobiliar”, se arata in raportul asupra stabilitatii financiare publicat marti de Banca Nationala a Romaniei (BNR).

Potrivit documentului, firmele din sectoarele constructiilor si imobiliar au resimtit puternic efectele crizei: de la cresteri rapide ale valorii adaugate in aceste sectoare, ceea ce a atras si volume importante de resurse financiare, contribuind la supraincalzirea economiei, ele au ajuns sa contabilizeze scaderi pronuntate ale activitatii, iar accesul lor la creditare s-a restrictionat semnificativ.

“Declinul activitatii companiilor din sectorul constructiilor a continuat si in prima jumatate a anului 2010. Reducerea personalului angajat din acest sector (cu 20% in anul 2009), explica peste 25% din cresterea numarului de someri din anul respectiv.

Disponibilizarile au continuat si in T1/2010, dar in T2/2010 se observa o usoara crestere a fortei de munca din acest sector“, se mentioneaza in raport. Creditorii externi si-au mentinut expunerile pe firmele din constructii, astfel ca datoria externa a ramas la acelasi nivel ca in decembrie 2008 (5 % din totalul datoriei externe private a companiilor nefinanciare).

Expunerea bancilor autohtone este relativ importanta (peste 10% din total credite acordate companiilor), in conditiile in care acest sector contabilizeaza cea mai mare rata a creditelor neperformante din sectoarele economiei (11%, fata de media de 8%, iunie 2010).

Documentul mai mentioneaza ca sectorul imobiliar are o contributie relativ modesta la valoarea adaugata creata de catre companii (3%, iunie 2009), insa detine 13% din activele totale (iunie 2009). “Un risc ridicat provine din nivelul datoriei externe, care reprezinta peste 35% din totalul datoriei externe private a Romaniei (iunie 2010).

Mai mult, aproximativ o treime din datoria externa pe termen scurt provine din acest sector (iunie 2010).

Desi riscurile sunt in crestere, nerezidentii si-au majorat expunerea pe acest sector de la inceputul crizei (volumul datoriei crescand de la 8,4 miliarde euro la 11 miliarde euro, decembrie 2008 – iunie 2010).

De asemenea, expunerea bancilor autohtone pe acest sector este relativ mare (peste 14% din creditele acordate catre companii, respectiv 14 miliarde lei, iunie 2010 si in crestere de la 9,7 miliarde lei, decembrie 2008)”, se mai arata in raportul BNR.

Analiza bancii centrale concluzioneaza ca rolul firmelor din constructii si imobiliare pentru sectorul bancar si economie ar putea fi modest in perioada urmatoare, in lipsa unor proiecte importante de infrastructura.

Studiul BNR anticipeaza ca cererea de noi active imobiliare (atat comerciale, cat si rezidentiale) ar putea ramane la niveluri modeste in 2010 din cauza revenirii lente a economiei si diminuarii veniturilor populatiei.

De asemenea, cererea de constructii comerciale si birouri ar putea fi cea mai afectata, iar, pe segmentul rezidential, intentia de achizitie sau de construire a unei case in urmatoarele 12 luni a scazut, atingand in iunie 2010 minimul ultimilor sapte ani.

Potrivit BNR, oferta de finantare pentru constructia de noi active imobiliare este redusa si se realizeaza la costuri relativ ridicate. Bancile percep firmele din constructii si tranzactii imobiliare ca fiind cele mai riscante din economie, iar aceasta perceptie se pastreaza de zece trimestre consecutive (T1/2008-T2/2010).

Raportul mai mentioneaza ca rolul creditului bancar in initierea de tranzactii imobiliare este scazut, mai putin de 10% din operatiunile de vanzare/cumparare fiind efectuate prin acest tip de finantare.

Companiile care activeaza in constructii si imobiliar au continuat sa fie sustinute financiar de companiile mama, volumul intrarilor nete pe termen scurt inregistrand o crestere in ambele sectoare in prima jumatate a anului 2010 (fata de aceeasi perioada a anului 2009).

“Costurile de constructie pentru cladirile noi se mentin ridicate in Romania comparativ cu multe tari din UE (aproximativ la acelasi nivel ca in 2008), dar in scadere in primul trimestru al anului 2010.

Acest fapt poate avea doua consecinte: firmele romanesti de constructii ar avea o anumita marja de manevra in eficientizarea costurilor pentru a rezista crizei, dar pe de alta parte costurile de productie in scadere in tarile zonei euro arata ca se creeaza premisele ca fluxurile de capital sa identifice rentabilitati superioare in alte zone decat in ECE, mai ales in comparatie cu perioada premergatoare crizei”, se spune in document.

Activele imobiliare au o pondere importanta in bilantul companiilor si in avutia populatiei. Scaderea valorii acestor active are implicatii negative in special asupra sectorului companiilor. Pentru sectorul populatiei, activele nefinanciare continua sa fie partea dominanta a avutiei (peste 70%).

Ajustarea preturilor imobilelor ar putea sa contribuie la diminuarea consumului prin canalul efectului de avere a populatiei.

BNR a realizat in luna iulie a acestui an cel mai recent exercitiu de testare la stres a bancilor pentru a evalua rezistenta la socuri macroeconomice pronuntate posibile, dar nu probabile, care nu reprezinta insa o prognoza, potrivit raportului de stabilitate financiara publicat, marti, de BNR.

Exercitiul de testare la stres a inclus institutiile de credit persoane juridice romane si a avut in vedere un orizont de doi ani, respectiv 2010 si 2011.

“Deteriorarea calitatii portofoliului de credite se datoreaza in special expunerilor fata de companii (in 2010), respectiv fata de populatie (in 2011).

Cresterea cheltuielilor privind deprecierea activelor financiare (provizioane) este estimata la aproximativ 38% pentru 2010 (52% pentru expunerile fata de companii, respectiv 25% pentru cele fata de populatie), si la 21% pentru 2011 (11% pentru expunerile fata de companii, respectiv 31% pentru cele fata de populatie)”, potrivit raportului.

Banca centrala noteaza ca variatia veniturilor din dobanzi are un efect marginal asupra profitului, in pofida scaderii ratelor de dobanda asumate in testare. “In conditiile scenariului, rezultatul financiar cumulat la nivelul sistemului bancar la finele anului 2010 este unul nul, cu un reviriment in anul 2011″, se spune in raport.

Conform rezultatelor testului, sistemul bancar romanesc este capitalizat corespunzator pentru a rezista in fata unor conditii negative induse de factorii macroeconomici inclusi in scenariu, evaluare atestata de o diminuare redusa a indicatorului de solvabilitate pe parcursul celor doi ani analizati.

Astfel, la nivel agregat, indicatorul de solvabilitate ar putea inregistra o diminuare cu doar un punct procentual pe orizontul de timp analizat, ajungand la nivelul de 13,5% la finele anului 2011, comparativ cu 14,3% la finele lunii iunie 2010, in conditiile repartizarii relativ uniforme a cheltuielilor aferente provizioanelor constituite pentru riscul de credit.

Rata solvabilitatii va ramane semnificativ superioara nivelului minim reglementat de 8%, respectiv celui impus in procesul de supraveghere de 10%.

Impactul asupra institutiilor de credit a fost urmarit prin doua canale distincte, respectiv cel direct de transmisie a socurilor, prin care se masoara modificarea veniturilor realizate de catre banci ca urmare a conditiilor adverse, si prin canalul indirect, prin care se estimeaza potentiala scadere a fondurilor proprii ca urmare a cresterii cheltuielilor cu provizioanele aferente riscului de credit, pe fondul acumularii unui volum mai mare de credite neperformante.

Bancile au intrat deja pe pierdere in prima jumatate a acestui an, in principal din cauza majorarii cheltuielilor cu provizioanele. In structura, la finele primului semestru, 83,6% din totalul provizioanelor erau reprezentater de cele aferente creditelor si dobanzilor cu serviciul datoriei mai mare de 90 de zile si/sau pentru care s-au initiat proceduri judiciare.

Rata creditelor neperformante a crescut de la 2,8% in decembrie 2008 la 10,2% in iunie 2010, valoarea situandu-se putin peste media regionala.